M-a apucat cheful de-o băută d-aia monstruoasă alături de prieteni, cu bere infinită, discuţii fără niciun rezultat şi muzică ce-ţi rostogoleşte halbele pe gât. Să vorbesc după cum îmi vine (unii ar spune că în asemenea momente mă răţoiesc sau urlu), să nu înţeleg din prima ce spune cel din faţa mea din cauza alcoolului şi a volumului, să plec spre casă-n zori, aburit, dar mulţumit, să zac în pat a doua zi printre migrene, departe de regrete. Am s-o fac lată cât de curând, e clar.
Adrian spus
Damn! :-O Asta-i grea, nu glumă! Ce-i cu poza aia acolo?
A, şi stai un pic, că am o nelămurire. Cum adică “unii ar spune că în asemenea momente mă răţoiesc sau urlu?”
) Păi… chiar asta faci! Îţi mai aduci aminte cum ai terorizat-o pe biata fată cu promoţia la nu’sh ce ţigări? Săraca, încă te mai visează… 
Cătălin Apostol spus
Poza aia nu face decât să-ţi confirme imaginea de petrecăreţ incurabil. Îngrijoraţi ar trebui să fim eu şi Sergiu, cunoscuţi drept oameni mai serioşi. Mă răţoiesc sau urlu pentru că interlocutorii sunt cam tari de urechi. Nu, nu aveam cum să-mi aduc aminte ce i-am făcut bietei fete, de vreme ce a doua zi deja nu mai ştiam că am fost implicat într-un astfel de incident.
Adrian spus
Hold your horses! Mai pune si tu un smiley, o sa zică lumea că vorbeşti serios
s spus
bah, da’ tu folosesti pozele alea la discretie?
Cătălin Apostol spus
Dacă te deranjează o șterg. Oricum, eu sunt cel care pică prost în poză, nu tu, și asta chiar din cauza ta