Cătălin Apostol

Importanţa deciziilor fără precedent luate astăzi de Comisia de Disciplină a FRF în cazul scandalului “Valiza” nu este intrinsecă şi nu este dată nici măcar de consecinţele lor. Primul lucru la care m-am gândit la aflarea hotărârilor au fost dovezile care au justificat aceste sancţiuni. Sunt din cale-afară de curios să cunosc argumentele care i-au determinat pe oficialii federaţiei să recurgă la asemenea măsuri. S-au mişcat membri comisiei mai repede decât procurorii DNA? Au putut demonstra ei ceea ce autorităţile statului încă n-au putut face?

Nu-i exclus, dar asta presupune că au avut capete de acuzare beton, pentru că refuz să cred că s-au apucat să taie şi să spânzure fără să fi fost convinşi sută la sută că au în faţa lor nişte vinovaţi cerţi, nu posibili sau probabili. Persoana şi comportamentul boss-lui stelist îmi repugnă, dar asta nu înseamnă că-l doresc pedepsit cu orice preţ. De aceea sper că federalii au avut dovezi solide când au pronunţat sentinţele. Ar fi un semn că lucrurile încep să se mişte înspre normalitate, înţelegând prin asta respectarea şi aplicarea regulamentelor şi legilor. Un semn că statul de drept va înlocui până la urmă dreptul de stat degeaba în funcţii, comitete şi comiţii. Orice alt scenariu ar caricaturiza până la grotesc lupta împotriva corupţiei din fotbal şi ar compromite şi mai mult viitoarele tentative de salubrizare.